Organizarea şi funcţionarea Camerei Deputaţilor (I)
Deputaţii îşi aleg singuri şeful
În numerele trecute ale ziarului „Mesagerul de Vâlcea” aţi aflat răspunsul la întrebarea „Ce este Parlamentul?” şi care este rolul acestuia în democraţie. Deputatul UNPR, Constantin Mazilu, vă reprezintă în Parlamentul României. Totuşi, arhitectura politică, la care contribuie şi parlamentarul de Bălceşti, rămâne încă o necunoscută pentru majoritatea românilor. „Mesagerul de Vâlcea” vă arată, pe parcursul mai multor numere, care este adevărata faţă a Parlamentului întocmai pentru a înţelege mai bine tipul democraţiei româneşti.
Structurile interne ale Camerei Deputaţilor sunt constituite din: Biroul Permanent, grupurile parlamentare şi comisii parlamentare. Cu alte cuvinte, preşedintele Camerei nu ia singur deciziile. Biroul permanent sau conducerea este compusă din: preşedinte, patru vicepreşedinţi, patru secretari şi patru chestori. Preşedintele Camerei are puteri sporite, acesta fiind şi şeful Biroului Permanent. Spre deosebire de ceilalţi membri ai garniturii de conducere, preşedintele Camerei are mandat de 4 ani. Acesta se alege prin vot secret la începutul legislaturii, adică al celor 4 ani de mandat în Parlament. În schimb, ceilalţi membri ai Biroului permanent sunt aleşi la începutul fiecărei sesiuni parlamentare. Grupurile parlamentare se constituie prin asocierea deputaţilor care au candidat la alegeri sub sigla aceluiaşi partid politic, ale aceleiaşi formaţiuni politice, alianţe politice sau alianţe electorale. Un grup parlamentar trebuie sa aibă cel puţin zece deputaţi. Grupurile parlamentare reflectă configuraţia politică a Camerei Deputaţilor.
Ce sunt comisile permanente?
În Camera Deputaţilor s-au constituit mai multe comisii permanente. Toţi deputaţii activează în cel puţin o comisie de specialitate. Comisiile permanente poartă titulatura domeniului în care activează la nivel legislativ. Astfel s-au constituit Comisia pentru politică externă, cea pentru agricultură, cea de buget, pentru drepturile omului, pentru administraţie publică, pentru muncă, pentru sănătate, învăţământ, cultură, juridică, pentru apărare, pentru cercetarea abuzurilor, pentru regulament, pentru tehnologia informaţiilor şi pentru egalitatea de şanse. În afara comisiilor permanente pot fi înfiinţate şi comisii de anchetă şi alte comisii speciale. Comisiile parlamentare sunt alcătuite, pe cât posibil, pe baza configuraţiei politice a fiecărei Camere. Ca activitate, în principal, comisiile permanente elaborează rapoarte şi avize privind documentele ce urmeaza a fi puse în dezbaterea Camerei şi exercită controlul parlamentar.
Cum se constituie Camera Deputaţilor?
Camera Deputaţilor nou-aleasă se întruneşte în ziua şi la ora stabilite prin actul de convocare emis de Preşedintele României, în conformitate cu prevederile Constituţiei. Până la alegerea Biroului Permanent, lucrările Camerei Deputaţilor sunt conduse de cel mai în vârstă deputat, în calitate de preşedinte de vârstă, asistat de 4 secretari desemnaţi din rândul celor mai tineri deputaţi. Pentru validarea mandatelor, Camera Deputaţilor alege în prima sa şedinţă o comisie compusă din 30 de deputaţi, care să reflecte configuraţia politică a Camerei, aşa cum aceasta rezultă din constituirea grupurilor parlamentare. Camera Deputaţilor se întruneşte în şedinţă, de drept, în a cincea zi de la constituirea Comisiei de validare, pentru dezbaterea raportului acesteia. Raportul Comisiei de validare se prezintă Camerei Deputaţilor de către preşedintele acesteia. Validarea sau invalidarea mandatelor de deputat se face cu votul majorităţii deputaţilor prezenţi. Camera Deputaţilor este legal constituită după validarea a două treimi din mandatele de deputat.
Preşedintele Camerei, ales prin vot secret
După constituirea legală a Camerei Deputaţilor se alege preşedintele Camerei Deputaţilor şi apoi ceilalţi membri ai Biroului permanent al acesteia. Preşedintele Camerei Deputaţilor este ales pe durata mandatului Camerei Deputaţilor, prin vot secret, cu buletine de vot pe care sunt înscrise numele şi prenumele tuturor candidaţilor propuşi de grupurile parlamentare. Fiecare grup parlamentar poate face o singură propunere. Este declarat ales preşedinte al Camerei Deputaţilor candidatul care a întrunit votul majorităţii deputaţilor. Dacă nici un candidat nu a întrunit, după două tururi, votul majorităţii deputaţilor, se organizează noi tururi de scrutin, în urma cărora va fi declarat preşedinte al Camerei Deputaţilor candidatul care a obţinut majoritatea voturilor deputaţilor prezenţi, în condiţiile întrunirii cvorumului de şedinţă. (Mesagerul de Vâlcea )
