Dan Mazilu Blog

Deputaţii îşi aleg singuri şeful

În numerele trecute ale ziarului „Mesagerul de Vâlcea” aţi aflat răspunsul la întrebarea „Ce este Parlamentul?” şi care este rolul acestuia în democraţie. Deputatul UNPR, Constantin Mazilu, vă reprezintă în Parlamentul României. Totuşi, arhitectura politică, la care contribuie şi parlamentarul de Bălceşti, rămâne încă o necunoscută pentru majoritatea românilor. „Mesagerul de Vâlcea” vă arată, pe parcursul mai multor numere, care este adevărata faţă a Parlamentului întocmai pentru a înţelege mai bine tipul democraţiei româneşti.

Structurile interne ale Camerei Deputaţilor sunt constituite din: Biroul Permanent, grupurile parlamentare şi comisii parlamentare. Cu alte cuvinte, preşedintele Camerei nu ia singur deciziile. Biroul permanent sau conducerea este compusă din: preşedinte, patru vicepreşedinţi, patru secretari şi patru chestori. Preşedintele Camerei are puteri sporite, acesta fiind şi şeful Biroului Permanent. Spre deosebire de ceilalţi membri ai garniturii de conducere, preşedintele Camerei are mandat de 4 ani. Acesta se alege prin vot secret la începutul legislaturii, adică al celor 4 ani de mandat în Parlament. În schimb, ceilalţi membri ai Biroului permanent sunt aleşi la începutul fiecărei sesiuni parlamentare. Grupurile parlamentare se constituie prin asocierea deputaţilor care au candidat la alegeri sub sigla aceluiaşi partid politic, ale aceleiaşi formaţiuni politice, alianţe politice sau alianţe electorale. Un grup parlamentar trebuie sa aibă cel puţin zece deputaţi. Grupurile parlamentare reflectă configuraţia politică a Camerei Deputaţilor.
Ce sunt comisile permanente?
În Camera Deputaţilor s-au constituit mai multe comisii permanente. Toţi deputaţii activează în cel puţin o comisie de specialitate. Comisiile permanente poartă titulatura domeniului în care activează la nivel legislativ. Astfel s-au constituit Comisia pentru politică externă, cea pentru agricultură, cea de buget, pentru drepturile omului, pentru administraţie publică, pentru muncă, pentru sănătate, învăţământ, cultură, juridică, pentru apărare, pentru cercetarea abuzurilor, pentru regulament, pentru tehnologia informaţiilor şi pentru egalitatea de şanse. În afara comisiilor permanente pot fi înfiinţate şi comisii de anchetă şi alte comisii speciale. Comisiile parlamentare sunt alcătuite, pe cât posibil, pe baza configuraţiei politice a fiecărei Camere. Ca activitate, în principal, comisiile permanente elaborează rapoarte şi avize privind documentele ce urmeaza a fi puse în dezbaterea Camerei şi exercită controlul parlamentar.
Cum se constituie Camera Deputaţilor?
Camera Deputaţilor nou-aleasă se întruneşte în ziua şi la ora stabilite prin actul de convocare emis de Preşedintele României, în conformitate cu prevederile Constituţiei. Până la alegerea Biroului Permanent, lucrările Camerei Deputaţilor sunt conduse de cel mai în vârstă deputat, în calitate de preşedinte de vârstă, asistat de 4 secretari desemnaţi din rândul celor mai tineri deputaţi. Pentru validarea mandatelor, Camera Deputaţilor alege în prima sa şedinţă o comisie compusă din 30 de deputaţi, care să reflecte configuraţia politică a Camerei, aşa cum aceasta rezultă din constituirea grupurilor parlamentare. Camera Deputaţilor se întruneşte în şedinţă, de drept, în a cincea zi de la constituirea Comisiei de validare, pentru dezbaterea raportului acesteia. Raportul Comisiei de validare se prezintă Camerei Deputaţilor de către preşedintele acesteia. Validarea sau invalidarea mandatelor de deputat se face cu votul majorităţii deputaţilor prezenţi. Camera Deputaţilor este legal constituită după validarea a două treimi din mandatele de deputat.
Preşedintele Camerei, ales prin vot secret
După constituirea legală a Camerei Deputaţilor se alege preşedintele Camerei Deputaţilor şi apoi ceilalţi membri ai Biroului permanent al acesteia. Preşedintele Camerei Deputaţilor este ales pe durata mandatului Camerei Deputaţilor, prin vot secret, cu buletine de vot pe care sunt înscrise numele şi prenumele tuturor candidaţilor propuşi de grupurile parlamentare. Fiecare grup parlamentar poate face o singură propunere. Este declarat ales preşedinte al Camerei Deputaţilor candidatul care a întrunit votul majorităţii deputaţilor. Dacă nici un candidat nu a întrunit, după două tururi, votul majorităţii deputaţilor, se organizează noi tururi de scrutin, în urma cărora va fi declarat preşedinte al Camerei Deputaţilor candidatul care a obţinut majoritatea voturilor deputaţilor prezenţi, în condiţiile întrunirii cvorumului de şedinţă. (Mesagerul de Vâlcea )

Toţi membrii UNPR nu doar că au renunţat la vacanţa parlamentară, dar s-au şi implicat activ să-i ajute pe sinistraţii din Moldova. Mulţi dintre ei, în frunte cu ministrul Gabriel Oprea, au căutat şi încă identifică diverse soluţii pentru stoparea efectelor inundaţiilor, dar şi pentru prevenirea unei noi revărsări a apelor. Deputatul de Bălceşti, Constantin Mazilu, a dat şi el o mână de ajutor năpăstuiţilor din judeţele afectate de inundaţii.

Deputatul UNPR, Constantin Mazilu, este printre puţinii parlamentari care nu a stat cu braţele în sân în faţa deznădejdii sinistraţilor din Moldova. Ca de obicei, parlamentarul n-a rămas indiferent la suferinţa oamenilor şi a băgat mâna adânc în buzunar pentru a-şi ajuta semenii. Alesul de Bălceşti a donat trei tone de făină şi alte două tone de mălai sinistraţilor din judeţul Suceava. „Niciodată nu am rămas indiferent la suferinţa aproapelui. De câte ori am putut să ajut pe cineva am făcut-o din toată inima. Sinistraţii din judeţul Suceava aveau şi încă mai au nevoie de ajutor. Am făcut donaţii şi am de gând, alături de colegii mei din UNPR, să facem în continuare tot ceea ce este omeneşte posibil să-i ajutăm pe aceşti oameni loviţi de soartă. Vom insista şi la guvern”, dă asigurări Constantin Mazilu. Şi parlamentarul nu se opreşte aici şi dovedeşte încă o dată, chiar dacă nu mai era nevoie, că faptele sunt mult mai importante decât vorbele aruncate în vânt. Drept urmare, Mazilu i-a cerut explicaţii ministrului Mediului, Laszlo Borbely, despre lucrările de regularizare ale râului Cerna.

Cere sprijin pentru regularizarea Cernei

Îngrijorat din cauza revărsărilor unor râuri din mai multe zone ale ţării, Constantin Mazilu i-a cerut socoteală şefului de la Mediu, Laszlo Borbely, pentru lipsa de interes manifestată de autorităţi faţă de pericolul pe care l-ar putea reprezenta şi râul Cerna. „Doresc să vă informez că, în urma defrişărilor zăvoiului râului Cerna, afluent al râului Olteţ, fenomenul de eroziune de maluri este foarte accentuat, mai ales în zona localităţilor Fârtăţeşti, Lădeşti şi Lăpuşata”, i-a explicat deputatul de Bălceşti lui Borbely. Mai mult, parlamentarul UNPR l-a atenţionat pe şeful de la Mediu că în comuna Lăpuşata râul tinde să-şi schimbe cursul şi afectează şi structura de rezistenţă a podului care face legătura între satul Săruleşti şi comuna Bungeţi. În replică, ministrul Mediului spune că are de gând să folosească fonduri europene pentru regularizarea albiei afluentului Olteţului, dar nu precizează când vor începe lucrările. „Obiectivul de investiţii – Regularizare pârâu Cerna şi afluenţi pe sectorul Rugetu-Măciuca, judeţul Vâlcea – este cuprins în Proiectul F/P 1579 (2006) cu finanţare din credite externe acordate de Banca de Dezvoltare a Comunităţii Europene şi cofinanţate de la bugetul de stat”, afirmă Borbely. Conform acestuia ar urma să intre în reabilitare suprafaţa de lângă podeţul din satul Valea Ursului, zona punţii pietonale din satul Becşani, cea din dreptul fostei staţii de asfalt din Lădeşti, a troiţei din satul Măldăreşti, cât şi albia râului din dreptul podului nou din satul Bereşti. După graficul de la ministerul Mediului, aproximativ 2 kilometri de mal vor fi întăriţi şi înălţaţi prin lucrări specifice. În ciuda datelor pe care le oferă cu dărnicie, Laszlo Borbely spune că „în funcţie de alocaţiile ce vor fi repartizate, lucrările vor fi finalizate în concordanţă cu graficul de execuţie declarat de antreprenor în maxim 24 de luni”. (Mesagerul de Vâlcea )

Duminică, 11 iulie, în satul Părăuşani din comuna Livezi s-a strâns multă lume venită din comună, dar şi din comunele învecinate pentru a participa la resfinţirea bisericii cu hramul Sf. Ierarh Nicolae şi Sfinţii Arhangheli Mihail şi Gavriil. Ca de obicei la eveniment au participat mai mulţi politicieni. Singurul îndreptăţit să fie menţionat însă este deputatul Constantin Mazilu care a contribuit material la refacerea bisericii şi care a primit şi o diplomă de la preotul paroh precum şi mulţumiri publice. Deputatul vâlcean care a stat numai in mijlocul credincioşilor a împărţit icnoniţe şi mătănii sătenilor.
Biserica a fost renovată prin bunăvoinţa unor oameni cu suflet mare care la stăruinţele preotului paroh Emanoil Bărbuţ au ajutat fiecare după posibilităţi. Biserica din sat a fost construită în anul 1886, luna august, cu binecuvântarea Prea Sfinţiei Sale Episcopul Iosif al Eparhiei Râmnicului şi Noului Severin. “Am început reparaţiile la biserică în 23 mai 2007, şi le-am terminat acum. În biserică s-a spălat şi repictat în întregime pictura, ţinându-se cont de vechea pictură, de preotul Sorin Părăuşanu, fiu al satului. Au fost schimbate geamurile şi uşile de acces, tot sistemul iluminat, inclusiv policandrii, pardoseala a fost schimbată cu gresie, iar obiectele de cult religioase sunt toate noi. Numai acestea au costat în jur de 200 milioane lei. Şi exteriorul a beneficiat de o nouă faţă, şi anume refăcută pictura, restaurat acoperişul, schimbat asteriala şi turla din tablă în lemn. Pereţii au fost decopertaţi şi retencuiţi. De asemenea, aleile de acces au fost refăcute şi reparat gardul”, ne-a spus preotul Bărbuţ. Toată reparaţia bisericii se ridică la peste un miliard de lei vechi. Strana bisericii a fost donată de preacuviosul Vartolomeu Arhimandritu, exarh al mănăstirilor şi stareţ al Mănăstirii Cozia. Gheorghe C. Nicolae lucrează  de 38 de ani ca zugrav –vopsitor. “Acest om nu este din comuna noastră, este din satul Băeşti, comuna învecinată Grădiştea, dar s-a dedicat trup şi suflet lucrărilor care au avut loc la biserica noastră. Stă toată ziua şi găseşte câte ceva de făcut, numai ca evenimentul care are loc pe 11 iulie să iasă bine!”, ne dă explicaţii parohul.
La lucrările de restarurare au contribuit deputatul UNPR Constantin Mazilu, Primăria Livezi, Maria Pavel – inginer silvic, Ileana Metaxa – om de afaceri, Alexandrina Ivancu – fosta primăriţă a comunei Livezi, preotul paroh Ioan Bănuţă din Rm. Vâlcea, ing. Vâlcea Haralambie, fiu al satului, dar şi enoriaşi din Părăuşani şi  satele învecinate.
Sute de credincioşi au intrat în altar
“Slujba de resfinţire a început la ora 8.00 şi a fost ţinută de  PS Emilian Lovişteanu, episcop vicar al Arhiepiscopiei Râmnicului însoţit de  un sobor de peste 14  preoţi. Veşmintele de sărbătoare reliogioasă a slujitorilor bisericii şi scena amplasată în curte pe care s-a ţinut slujba au transformat evenimentul religios într-unul public, mulţi cetăţeni oprind autoturismele în stradă şi intrând în curtea bisericii pentru a se închina şi a aprinde lumânări. Copii din comună au îmbrăcat costume populare şi au dăruit flori oaspeţilor.  La ora 13.00 s-a pus masa pentru toţi credincioşii. În faţa bisericii credincioşii au stat ore în şir la coadă pentru a intra şi a se închina în altar. A fost singura zi în care femeile au putut intra în altarul bisericii conform tradiţiei ortodoxe, iar cele care au făcut-o şi-au pus o dorinţă spre a le fi îndeplinită. (Mesagerul de Vâlcea )

Aplicarea noului impozit ar aduce la buget două miliarde de euro

Vacanţa parlamentară i-a lăsat pe mulţi dintre politicieni fără replică. Brusc, majoritatea aleşilor au lăsat baltă tot scandalul legat de majorarea TVA şi de creşterea preţurilor, refugiindu-se care încotro în „muţenia” de vacanţă. Parlamentarii UNPR au pus pe ultimul plan concediul, venind cu noi soluţii pentru combaterea crizei economice, dar şi a celei sociale.

Preşedintele executiv al UNPR, Gabriel Oprea, a găsit o nouă soluţie pentru atragerea de fonduri la bugetul statului. Propunerea lui Oprea nu-i vizează pe săraci, ci pe cei cu averi consistente. Şeful Apărării crede că prin aplicarea taxei pe averea afişată s-ar strânge la bugetul de stat două miliarde de euro anual. “Prin această taxă de solidaritate pe avere, am identificat că la bugetul statului, anual, pot veni aproximativ două miliarde de euro”, a punctat Oprea. Acesta dă asigurări că propunerea lui se va materializa într-o lege care va intra în dezbaterea Parlamentului “cel mai târziu, la 1 septembrie, odată cu noua sesiune parlamentară”. “UNPR nu-şi va lua vacanţă. Toţi parlamentarii noştri, în teritoriu, vor fi racordaţi la problemele românilor. Nu luăm vacanţă şi cred că nici un om politic raţional nu îşi poate lua vacanţă, în momentele în care trebuie să fie alături de români”, a mai apreciat liderul UNPR.
Unii se distrează, alţii muncesc
Şi, într-adevăr, parlamentarii UNPR muncesc chiar dacă e vacanţă parlamentară. Deputatul colegiului Bălceşti, Constantin Mazilu, s-a interesat la şeful Mediului, deputatul UDMR, Laszlo Borbely, ce se întâmplă cu procesul de colectare a deşeurilor care nu doar că strică peisajele, ci poluează mediul. Drept răspuns la insistenţele parlamentarului UNPR, udemeristul s-a apucat să înşire toate ordonanţele de urgenţă sau hotărârile de guvern care reglementează acest domeniu. Ministrul nu a suflat în schimb nici un cuvânt despre cauzele care împiedică apariţia efectelor benefice prin aplicarea legilor. Borbely spune doar că de colectarea selectivă, transportul, neutralizarea, valorificarea şi eliminarea finală a deşeurilor inclusiv a celor menajere periculoase trebuie să se ocupe autorităţile administraţiei publice locale. De asemenea, tot acestora le revine sarcina de a asigura spaţiile necesare pentru “colectarea selectivă a deşeurilor”, dotarea cu containere specifice fiecărui tip de deşeu precum şi funcţionarea lor. Ceea ce orice român învaţă de la grădiniţă, ministrul Mediului repetă şi el, respectiv că instituţiile publice, asociaţiile, fundaţiile şi persoanele fizice au obligaţia să depună deşeurile în containere diferite, inscripţionate corespunzător şi amplasate la vedere. Nici operatorii economici nu scapă de ochiul ministrului. Borbely susţine că cei care le introduc pe piaţă sunt responsabili pentru ambalajele secundare.
Borbely aşteaptă salvarea prin… ecotaxă
După lecţiile privind gestionarea deşeurilor, ministrul Mediului i-a prezentat deputatului Constantin Mazilu şi planurile de pe hârtie de strângere a deşeurilor. Astfel, potrivit lui Laszlo Borbely între anii 2007-2017 se va proceda la extinderea colectării selective a deşeurilor la nivel naţional. După 2017 şi până în 2022, figurează între măsurile de conservare a mediului să se treacă la colectarea selectivă a deşeurilor şi în mediul rural. Cel puţin teoretic, conform datelor din Ministerul Mediului, anul trecut acest tip de colectare s-ar fi desfăşurat la nivelul a 399 de localităţi din toată ţara. Pe lângă seria de planuri, şeful Mediului a făcut şi câteva calcule privind pungile din plastic. Acesta speră ca, pe viitor, să dispară deşeurile de pe câmpuri, cu care ne transportăm cumpărăturile nu prin vreun miracol, ci prin responsabilizarea populaţiei prin creşterea costurilor pungilor.
Reabilitarea a 10.000 de km de drumuri, împotmolită în grafice
Starea deplorabilă a majorităţii căilor de rulare din judeţul Vâlcea l-a determinat pe Constantin Mazilu să le ceară miniştrilor explicaţii în mai multe rânduri. Cel mai recent efort al deputatului Mazilu depus în acest sens este interpelarea adresată ministrului Dezvoltării Regionale, Elena Udrea, privind mult trâmbiţatul proiect prin care se vor reabilita şi moderniza 10.000 de kilometri de drumuri “de interes local”. “Vă facem cunoscut, stimate domnule deputat, faptul că Ministerul Dezvoltării Regionale şi Turismului a elaborat proiectul de hotărâre a Guvernului pentru implementarea programului Reabilitare şi modernizare – 10.000 km Drumuri de interes local aflat în procedură de avizare”, i-a precizat Udrea lui Constantin Mazilu. Şefa Dezvoltării susţine că lansarea programului va avea loc odată cu publicarea Hotărârii Guvernului în Monitorul Oficial, în cadrul căruia se vor preciza criteriile privind modul de promovare şi finanţare a drumurilor de interes judeţean şi local. Însă Udrea nu suflă nici un cuvânt despre priorităţile ministerului pentru judeţul Vâlcea. (Mesagerul de Vâlcea )

Scrisoare către cetăţenii colegiului Bălceşti

“Vorbăria multă e sărăcia omului!”, spune un proverb românesc, după care m-am ghidat şi mă voi ghida atâta vreme cât vă voi reprezenta pe dumneavoastră, stimaţi prieteni din colegiul Bălceşti, în Parlamentul României. Sau mai modern, dacă vreţi, “faptele şi nu vorbele” constituie politica mea. Am fost acuzat recent că nu iau toată ziua cuvântul în plenul Parlamentului, după cum fac mulţi colegi de-ai mei doar ca să se bage în seamă sau să-şi plătească tot felul de poliţe personale, doar-doar îi bagă presa în seamă şi mai aud şi alegătorii lor câte ceva despre ei. Politica mea este cea a faptelor şi asta se poate verifica nu doar în teren, atunci când mă aflu printre dumneavoastră, ci şi pe pagina de internet a Camerei Deputaţilor. Sunt semnatarul a 27 de legi prin care încerc să impun normalitatea în mai multe domenii de activitate. De asemenea, de fiecare dată când mi-aţi semnalat diverse nereguli, de orice fel, nu am dat înapoi să-i întreb pe miniştrii ce soluţii au pentru nevoile poporului. Textele celor 19 interpelări iniţiate dovedesc preocuparea mea faţă de nevoile dvs, dar şi cele ale întregii populaţii. Nu mă voi opri aici, ci am în pregătire, chiar şi pe perioada vacanţei parlamentare, o serie de acte normative şi întrebări pe care le voi adresa membrilor Guvernului. De asemenea, vă reamintesc că, şi în această sesiune parlamentară care ia sfârşit la 1 iulie, am fost raportor pentru mai multe acte normative în plenul Camerei Deputaţilor, legi care au trecut prin Comisia de Industrii în care activez. Altfel spus, am susţinut în faţa colegilor mei parlamentari oportunitatea adoptării mai multor proiecte de lege. Dragi concetăţeni, la toate realizările mele parlamentare aţi contribuit şi dvs. şi de aceea vă cer în continuare sprijinul ca să facem o Românie mai bună.

Cu stimă, Constantin Mazilu, deputat UNPR al Colegiului Bălceşti.
(Mesagerul de Vâlcea )

Parlamentarul UNPR, Constantin Mazilu, este unul dintre cei mai activi deputaţi aflaţi la primul mandat. Interesul acestuia faţă de problemele oamenilor poate fi probat de cele 27 de proiecte de legi iniţiate şi cele 19 întrebări adresate miniştrilor. Toate actele parlamentare ale lui Mazilu au caracter protecţionist, fiind angajate în sprijinul populaţiei. Şi viitoarele legi ale deputatului se concentrează tot pe întrajutorarea populaţiei. Pe parcursul vacanţei parlamentare, Mazilu va lucra la un pachet de legi în favoarea dumneavoastră şi va continua seria întâlnirilor cu populaţia colegiului Bălceşti.

În cinci luni de muncă la Parlament, Constantin Mazilu a iniţiat nouă proiecte de legi, spre deosebire de mulţi colegi de-ai săi care se obosesc să protejeze interesele electoratului doar acuzând în stânga şi în dreapta de la tribuna Camerei Deputaţilor. Legile deputatului de Bălceşti acoperă un spectru foarte larg, pornind de la instituirea „Zilei Naţionale de Rugăciune” ca sărbătoare legală nelucrătoare şi până la reglementarea exercitării profesiei de inginer constructor cu drept de liberă practică, precum şi înfiinţarea, organizarea şi funcţionarea Camerei Inginerilor din domeniul Construcţiilor din România. Chiar dacă declararea unei zile naţionale pare, la prima vedere, un act simplu, Constantin Mazilu va modifica prin legea sa Codul Muncii. Parlamentarul UNPR nu se opreşte însă aici. Mazilu este semnatarul, alături de alţi 49 de colegi de-ai săi de la toate partidele, a unui act normativ prin care militează pentru instituirea zilei de 15 ianuarie drept Ziua Culturii Naţionale. Aleşii vor ca prin iniţiativa lor legislativă ziua naşterii celui mai mare poet al României, Mihai Eminescu, să fie sărbătorită în fiecare an. Toate celelalte ţări europene şi-au stabilit de foarte mulţi ani zile în care îşi comemorează sau îşi celebrează marile valori culturale.

Protecţie pentru ingineri, calcule bune pentru economie

Între preocupările principale ale lui Constantin Mazilu se înscrie şi activitatea minerilor. Acesta  propune o lege care să vină în completarea Legii minelor. Şi de controversata Companie Naţională „Loteria Română” se interesează deputatul UNPR. Parlamentarul a venit cu o lege-soluţie prin care va modifica o ordonanţă de urgenţă a Guvernului privind repartizarea profitului Loteriei Române. Printre calculele lui Mazilu figurează şi o strategie privind creşterea performanţei energetice a blocurilor de locuinţe. În sprijinul legii sale, Mazilu a punctat că reducerea consumului de energie are ca efecte micşorarea costurilor de întreţinere a blocurilor de locuinţe, diminuarea efectelor schimbărilor climaterice, dar şi îmbunătăţirea aspectului exterior al locuinţelor. Printre ţintele legislative ale deputatului de Bălceşti figurează şi unele reglementări privind exercitarea profesiei de inginer constructor cu drept de liberă practică, precum şi înfiinţarea, organizarea şi funcţionarea Camerei Inginerilor din domeniul Construcţiilor din România. Această lege este o premieră în sistemul juridic al României, bucurându-se deja atât de sprijinul a 39 de aleşi cât şi al mai multor asociaţii profesionale. De acelaşi succes se bucură şi propunerea legislativă a lui Constantin Mazilu cu privire la numirea managerilor şi specialiştilor în consiliile de administraţie ale regiilor autonome, companiilor sau societăţilor naţionale, instituţiilor publice ori a societăţilor comerciale, inclusiv a băncilor sau a altor instituţii de credit, societăţilor de asigurare şi celor financiare. Tot la capitolul calculelor performante transformate în legi de Mazilu se situează şi actul normativ privind modificarea şi completarea legii taxelor judiciare de timbru, cât şi cea care normează reorganizarea unor autorităţi şi instituţii publice, raţionalizarea cheltuielilor publice, susţinerea mediului de afaceri şi respectarea acordurilor-cadru cu Comisia Europeană şi Fondul Monetar Internaţional.

I-a sesizat pe miniştri de 14 ori în 5 luni

Pe lângă legi, deputatul UNPR, Constantin Mazilu, a făcut uz de toate atribuţiile sale parlamentare, luând la întrebări mai mulţi miniştri pe unele subiecte mai sensibile. În folosul celor care l-au trimis în băncile Parlamentului, Mazilu le-a cerut explicaţii de 14 ori în doar cinci luni ministrului de la Interne, Vasile Blaga, şefei de la Dezvoltare, Elena Udrea, dar şi miniştrilor Radu Berceanu -Transporturi şi Laszlo Borbely – Mediu. Preocupările lui Mazilu au fost şi sunt legate de evitarea dezastrelor naturale prin efectuarea unor lucrări pentru refacerea zăvoaielor sau pentru stoparea eroziunii solului. De asemenea, Mazilu nu a uitat nici de starea deplorabilă în care se află majoritatea căilor de rulare atât din colegiul său electoral cât şi din întreaga ţară. Nici una dintre întrebările politicianului UNPR nu au rămas fără soluţie, miniştrii luând act de sesizările lui Mazilu şi angajându-se că vor face tot posibilul pentru reglementarea problemelor. (Mesagerul de Vâlcea )