Dan Mazilu Blog

Democrat-liberalul de la Transporturi, Radu Berceanu, este vizat de o moţiune simplă de către opoziţie prin care i se cere în Parlament demisia. În replică, ministrul Berceanu sub mandatul căruia nu s-a construit nici măcar un kilometru de autostradă a ajuns să se laude… cu plombări de drumuri. UNPR nu aleargă după funcţii în guvern, ci doar vrea să îndrepte unele lucruri, propunând chiar şi impozitarea averilor mari.

Chiar dacă partidul din care face parte susţine guvernul, deputatul UNPR, Constantin Mazilu, nu se sfieşte să ia la întrebări miniştrii pentru numeroase nereguli pe care le constată pe teren, în colegiu, sau care îi sunt aduse la cunoştinţă de locuitorii circumscripţiei electorale Bălceşti. Mazilu l-a tras de nenumărate ori la răspundere, prin intermediul întrebărilor adresate pe cale parlamentară, pe şeful de la Transporturi pentru neglijarea lucrărilor de reasfaltare a majorităţii căilor de rulare din colegiul Bălceşti, dar şi a altor artere importante din ţară. De fiecare dată, democrat-liberalul a dat câte un răspuns politicianist, fără un mesaj concret. Iar faptele au lipsit totdeauna din planurile ministrului, cel puţin la nivelul judeţului Vâlcea. Mai nou, Berceanu se ascunde după planurile de cârpire a drumurilor. Întrebat de Constantin Mazilu ce are de gând să facă pentru reabilitarea drumului DN 65C Craiova-Horezu, ministrul s-a grăbit să spună că nu se află în plan nici o reasfaltare, ci doar astuparea gropilor. Ba mai mult, Berceanu se laudă că pe sectorul de drum cuprins între localităţile Bălceşti-Horezu „au fost realizate plombări de gropi pe o suprafaţă totală de 1.790 metri pătraţi”. Ca să scape de orice fel de condamnare din partea opiniei publice, şeful Transporturilor o dă după cireş. Democrat-liberalul invocă şi faptul că plombarea gropilor „poate fi posibilă doar prin alocarea fondurilor necesare de la Bugetul de Stat”, adică direct din vistieria pe care chiar el o gestionează.

Ministrul dezgroapă morţii cu Podul Prieteniei

Constantin Mazilu nu are grijă doar de drumurile din colegiul său, ci l-a luat la întrebări pe Radu Berceanu şi despre starea deplorabilă în care se află singurul pod de peste Dunăre, care face legătura dintre Bulgaria şi România. Parlamentarul UNPR vrea, la fel ca majoriutatea românilor, să ştie de ce o astfel de construcţie unicat, care mai este şi monument istoric, este lăsată să cadă, deşi traversarea sa presupune şi plata unei taxe destul de mare. Însă demersul legitim al deputatului s-a ciocnit de o serie de scuze invocate din belşug de ministrul Transporturilor. Ca să iasă basma curată, Berceanu pasează vina pentru dezinteresul manifestat faţă de reabilitarea şi reconsolidarea podului în curtea vecinilor bulgari. Ministrul i-a răspuns parlamentarului de Bălceşti că partea bulgară nu a prezentat în septembrie anul trecut vreo documentaţie tehnică pentru proiectul propus de reparaţie a podului. Însă, se pare că nici ministerul român nu a insistat deloc timp de aproape un an pentru începerea lucrărilor de reabilitare. Pedelistul mai invocă şi lipsa banilor pentru orice lucrare la pod.

Impozitarea averilor ne-ar scoate din criză

Vădit preocupată de problemele electoratului, conducerea UNPR va propune, în cadrul coaliţiei guvernamentale, introducerea unui impozit pe averea afişată. „Cei care au puţin trebuie să suporte puţin, cei care au mai mult trebuie să suporte mai mult din povara dificultăţilor economice”, susţin liderii UNPR. „România a fost pe muchie de cuţit şi a evitat la limită haosul politic şi economic. (…) Fac apel la toţi liderii, atât de la putere, cât şi de la opoziţie, să înţeleagă măcar acum, în al doisprezecelea ceas, că prioritară este salvarea economiei şi nu salvarea propriilor cariere sau a propriilor partide politice”, a atenţionat preşedintele executiv al UNPR, ministrul Gabriel Oprea. Acesta nu a dat detalii despre nivelul de la care s-ar putea aplica acest impozit pe bogăţia afişată, menţionând doar că o lege similară există în Grecia.

UNPR nu fuge după funcţii în guvern

Preşedintele executiv al UNPR, Gabriel Oprea, susţine că partidul are oameni care pot ocupa fotolii ministeriale, dar nu „tropăie” după funcţii.
Oprea a spus că UNPR şi-a asumat obligaţia de a asigura stabilitatea guvernamentală pentru ieşirea din criză şi o va respecta, indiferent de numărul de miniştri pe care îi deţine. „Avem oameni care pot ocupa funcţii de miniştri, dar nu tropăim după funcţii. (…) Premierul şi preşedintele ţării sunt singurii care decid dacă şi când este necesară o remaniere, iar UNPR respectă această prerogativă. Oricum, vocile care au vorbit despre oportunitatea unei remanieri nu au fost şi nu vor fi din UNPR”, a mai afirmat preşedintele executiv al partidului. (Mesagerul de Vâlcea )

Gheorghe Udubae a fost numit de conducerea centrală preşedinte interimar al UNPR Râmnicu Vâlcea. Din discuţiile purtate, acesta a declarat că până la data de 25 iunie s-au constituit deja în Rm. Vâlcea două organizaţii, urmând ca etapizat şi pe zone de municipiu să se selecteze noi membri pentru alte noi organizaţii.
“Cele două organizaţii deja formate sunt în zona Nord. După constituirea a zece organizaţii vom analiza într-o şedinţă municipală alegerea Biroului Municipal conform statului UNPR. Cu această ocazie facem cunoscut  tuturor celor interesaţi pentru înscrierea UNPR Vâlcea, că îi aşteptăm cu plăcere la sediul Firmei Riviera, Calea lui Traian, nr. 192. De asemenea, pot fi contactat la numărul de telefon 0744509444. Vă aşteptăm să vă depuneţi adeziunile », ne-a declarat Gheorghe Udubae.
Mai mulţi foşti membrii ai PDL, PSD şi PNL şi-au exprimat deja dorinţa de a se înregimenta în noua formaţiune politică creată de parlamentari deveniţi independenţi. La nivelul judeţului există deja 26 de organizaţii care se pregătesc de alegeri interne.
Deputatul Constantin Mazilu, preşedintele UNPR Vâlcea a precizat că UNPR susţine actualul Guvern în condiţiile în care măsurile de reducere a pensiilor şi salariilor vor înceta de anul viitor, iar pensia minimă va rămâne la actualul nivel. (Mesagerul de Vâlcea )

Moţiunea de cenzură prin care s-a vehiculat că vor fi anulate „Legile sărăciei”, după cum au fost numite de opoziţie legile de austeritate nu a trecut de Parlament. Un vot împotriva guvernului Boc sau abţinerea deputatului Constantin Mazilu vor duce la amânarea intrării în vigoare a măsurilor promovate de Executiv pe o perioadă nedeterminată.

Deputatul Constantin Mazilu, alături de alţi colegi de-ai săi, ne-au oferit posibilitatea prin care tăierea pensiilor şi a salariilor ar putea fi amânată o perioadă destul de lungă de timp prin câteva subterfugii ale Constituţiei. Parlamentarul de Bălceşti a refuzat să voteze „pentru” sau „împotriva” moţiunii de cenzură. Prezent la dezbateri, deputatul UNPR le-a explicat tuturor colegilor săi din Camera Deputaţilor şi Senat că a ales această variantă de boicot pentru că nu poate fi de acord cu toate măsurile pe care le va lua guvernul. Mazilu nu a votat „pentru” demiterea cabinetului Boc pentru că partidul său a înregistrat câteva succese răsunătoare la negocierile cu Traian Băsescu. Mazilu şi colegii săi au reuşit să menţină la aceeaşi valoare salariul minim de 600 lei, pensia minimă de 350 de lei, alocaţiile pentru copii, precum şi indemnizaţiile pentru persoanele cu handicap, în timp ce restul remuneraţiilor vor fi reduse cu 15%. „ Partidul şi-a luat un angajament prin care va susţine guvernul până la 1 ianuarie 2011 pentru că ne-au acceptat cerinţele privind pensiile şi salariile minime. Însă, dacă după această dată cabinetul Boc nu va renunţa la toate măsurile de austeritate, nu se va mai bucura de sprijinul nostru”, a ţinut să-şi nuanţeze poziţia Constantin Mazilu.

Judecătorii vor decide soarta măsurilor de austeritate
Moţiunea de cenzură intră azi la vot. Indiferent de rezultatul moţiunii, „Legea sărăciei” are toate şansele să fie amânată o perioadă destul de lungă.
Odată moţiunea de cenzură „trântită” la vot, judecătorii Curţii Constituţionale se vor pronunţa dacă legea asumată de guvern este sau nu corectă din punct de vedere juridic. PSD a atacat la Curtea Constituţională proiectul de lege. Dacă judecătorii vor declara constituţională legea, atunci aceasta va fi promulgată de şeful statului şi va intra în vigoare imediat după apariţia în Monitorul Oficial. În cazul în care legea va fi găsită neconstituţională, atunci aceasta va reintra în dezbaterea Parlamentului. Legislativul va avea la dispoziţie 45 de zile pentru a pune legea în acord cu Constituţia, dar şi pentru a o vota din nou. Odată votată, aceasta fie poate fi din nou atacată la Curtea Constituţională, fie va ajunge la promulgare, apoi îşi va produce efectele după ce va apărea în Monitorul Oficial. Cu alte cuvinte, până nu va ajunge să fie tipărită în Monitor, „legea sau legile sărăciei” nu vor afecta populaţia.

UNPR a mai câştigat o „bătălie”
După succesul cu pensiile, UNPR a reuşit să-şi impună un om de valoare la Curtea Constituţională. Iulia Antoanella Motoc a fost candidatul propus de UNPR pentru funcţia de judecător la Curtea Constituţională, ales de Senat. Iulia Motoc este o personalitate în domeniul Justiţiei şi Dreptului Constituţional, recunoscută şi peste hotare. De profesie avocat, aceasta este profesor de drept internaţional la Universitatea Bucureşti, membru al Comitetului ONU pentru Drepturile Omului, doctor în drept internaţional public la o universitate din Franţa şi doctor în etică la Universitatea Bucureşti. Contracandidatul Iuliei Motoc a fost senatorul liberalul Teodor Meleşcanu, care a primit doar 65 de voturi.
Opoziţia mai vrea o moţiune
Deşi chiar Ion Iliescu le atrăgea atenţia colegilor săi din PSD că partidul nu e deloc pregătit să intre la guvernare în locul cabinetului Boc, pesediştii nu se lasă. Opoziţia mai are dreptul la o moţiune de cenzură în această sesiune, adică până la 1 iulie când, oficial, aleşii îşi vor lua vacanţă. Dacă parlamentarii vor fi chemaţi din concediu înapoi la muncă în Bucureşti pentru soluţionarea noii moţiuni de cenzură conducerea Senatului şi a Camerei Deputaţilor trebuie să le plătească acestora cazarea şi transportul din bani publici. Concret, se vor face noi cheltuieli din banul public, iar moţiunea de cenzură are mari şanse să sfârşească la fel ca şi cea de săptămâna trecută. (Mesagerul de Vâlcea )

Zilele trecute, ministrul Dezvoltării Regionale şi Turismului Elena Udrea a răspuns interpelării deputatului Constantin Mazilu, preşedintele interimar UNPR Vâlcea, înaintată în urmă cu o lună, privind aplicarea programului de reabilitare a drumurilor judeţene.

“Întrucât starea drumurilor judeţene din colegiul Bălceşti, pe care-l reprezint în Parlamentul României, este foarte proastă, multe dintre ele prezentând tasări, gropi, surpări, burduşiri, colmatări de rigole şi podeţe care le fac aproape impracticabile, vă rog să-mi spuneţi, doamnă ministru, dacă programul de reabilitare a celor 10.000 de kilometri de drumuri judeţene mai este de actualitate şi dacă da, care sunt priorităţile acestuia pentru judeţul Vâlcea”, se preciza în interpelarea deputatului de Bălceşti.
Răspunsul ministrului Elena Udrea venit zilele trecute spune:  „În conformitate cu prevederile Hotărârii Guvernului nr. 1631/2009 privind organizarea şi funcţionarea Ministerului Dezvoltării Regionale şi Turismului, cu modificările ulterioare, acest minister realizează politica guvernamentală în următoarele domenii de activitate: dezvoltare regională, coeziune şi dezvoltare teritorială, cooperare transfrontalieră, transnaţională şi interregională, amenajarea teritoriului, urbanism şi arhitectură, locuire, gestiune şi dezvoltare imobiliar-edilitară, lucrări publice, construcţii şi turism.
Ministerul Dezvoltării Regionale şi Turismului pune în aplicare prevederile Programului de Guvernare 2009-2012 aprobat prin Hotărârea Parlamentului României nr. 39/2009, ce stipulează dezvoltarea într-un ritm foarte rapid a sistemului de infrastructură din România.
Vă facem cunoscut, stimate domnule deputat, faptul că Ministerul Dezvoltării Regionale şi Turismului a elaborat proiectul de hotărâre a guvernului pentru implementarea Programului «Reabilitare şi modernizare – 10.000 km drumuri de interes judeţean şi drumuri de interes local» aflat în procedură de avizare.
Lansarea programului va avea loc o dată cu publicarea hotărârii guvernului în Monitorul Oficial al României, în cadrul căreia se vor preciza criteriile privind modul de promovare şi finanţare a drumurilor de interes judeţean şi local”. (Mesagerul de Vâlcea )

Deputatul UNPR de Bălceşti, Constantin Mazilu, atrage şi el atenţia că, dacă moţiunea de cenzură trece, în România se va instala o criză politică, care va fi “devastatoare”, mai ales că măsurile guvernului ar putea fi doar temporare. Şi preşedintele UNPR, Marian Sârbu, crede că măsurile de austeritate se vor aplica doar anul ăsta. Totuşi, Sârbu dă un avertisment guvernului. “Dacă pe 1 ianuarie 2011, cel puţin în ceea ce priveşte pensiile, nu se revine la valoarea actuală, nu mai avem ce căuta în coaliţie”, atenţionează Sârbu. Reamintim că datorită intervenţiilor UNPR la Traian Băsescu au fost păstrate pensiile minim garantate, salariul minim pe economie şi alocaţia pentru copii.
(Mesagerul de Vâlcea )

După ce a tăiat în carne vie, promovând reducerile de personal în rândurile bugetarilor, dar şi măsurile de reducere a cheltuielilor de la bugetul de stat pentru salarii şi pensii, Emil Boc ar putea ajunge şi el în rândul disponibilizaţilor. Premierul are de trecut săptămâna aceasta testul moţiunii de cenzură în Parlament, iar dacă îl va pica, Boc va pleca acasă împreună cu toţi miniştrii săi.
Se anunţă noi vremuri grele pentru guvernul lui Emil Boc. Asumarea răspunderii în Parlament pe cele două proiecte de lege prin care se vor micşora pensiile, salariile şi vor fi daţi afară o parte dintre bugetari atrage depunerea a două moţiuni de cenzură. Opoziţia nu este sigură că va avea câştig de cauză cu vreunul din demersurile sale, motiv pentru care ar putea să uzeze şi de ultima variantă pe care o mai are la îndemână, respectiv depunerea celei de-a treia moţiuni de cenzură pentru demiterea guvernului.   Opoziţia ar mai avea dreptul la o a treia moţine de cenzură până la sfârşitul actualei sesiuni parlamentare, adică începutul lunii iulie. Surprizele care pot răsturna guvernul nu vin din partea opoziţiei, ci chiar din curtea partidului de guvernământ. Mai mulţi parlamentari pedelişti i s-au plâns lui Boc în şedinţele de partid că s-au săturat să dea socoteală ei în faţa populaţiei în locul miniştrilor toate oalele sparte de guvern. Unii membri ai PDL nu s-au limitat doar să-i ceară socoteală şefului lor de partid, ci au trecut la ameninţări, iar alţii chiar au părăsit sau sunt pe cale să părăsească partidul de guvernământ.
Răsturnarea guvernului stă în cifre
Şi parlamentarii UNPR îi pregătesc o surpriză atât lui Boc cât şi opoziţiei. Pentru a evita orice fel de jocuri politice murdare, aceştia se vor abţine la votul moţiunii de cenzură care va fi depusă de social-democraţi după angajarea răspunderii Guverenului pe pachetul de legi de austeritate. Cum Opoziţia dispune de 212 parlamentari, iar actuala majoritate parlamentară pe hârtie are 255 de senatori şi deputaţi de partea sa, anunţul celor din UNPR periclitează şansele Guvernului Boc de a rămâne la cârma ţării în cazul unei moţiuni de cenzură. Abţinerea UNPR va văduvi Puterea de majoritatea confortabilă asigurată de votul celor peste 25 de parlamentari ai partidului lui Gabriel Oprea. Totuşi, reprezentanţii Opoziţiei au nevoie să mai adune încă 24 voturi pentru a asigura majoritatea de 50 la sută plus unu pentru moţiunea de cenzură anunţată şi debarcarea guvernului Boc prin votul legislativului. Parlamentarii UNPR vor fi prezenţi în sală la votarea moţiunii de cenzură, dar se vor abţine de la vot.
De ce nu-l susţine UNPR pe Boc
Parlamentarii UNPR se vor abţine pentru a dovedi încă o dată şi chiar dacă nu mai este nevoie că şi-au constituit propria lor identitate politică. Colegii din UNPR ai deputatului Constantin Mazilu vor să se separe şi să scape de imaginea de remorcă a unui alt partid politic. Totuşi, Opoziţia speră să atragă o parte din voturile independenţilor de partea sa. Deputatul UNPR Tudor Ciuhodaru, care este medic, a anunţat deja că va vota împotriva pachetului de legi care impun măsurile de austeritate în semn de solidaritate cu colegii săi. Totuşi, cele mai mari surprize pot apărea dinspre PDL.
Parlamentarii s-au pus pe curăţenie
Chiar dacă a trecut primăvara, parlamentarii nu mai prididesc cu curăţenia. Pe lângă moţiunile de cenzură, parlamentarii s-au apucat, la propriu, de dereticat. Deputaţii au adoptat, miercuri, pe articole proiectul de lege prin care se instituie obligativitatea colectării selective a deşeurilor în instituţiile publice. Deputatul UNPR, Constantin Mazilu, este unul dintre cei mai preocupaţi politicieni de problematica mediului înconjurător. Încă de la începutul mandatului său, acesta a cerut Guvernului să vină cu proiecte privind mediul şi colectarea deşeurilor, subliniind că Executivul nu prea a arătat că ar fi preocupat de această zonă. Şi, într-adevăr, unele dintre interpelările iniţiate de Constantin Mazilu pe problematica protejării mediului încă mai aşteaptă un răspuns de la ministrul de resort. Tema deşeurilor şi a gestiunii lor este un subiect important la nivelul politicilor promovate de Uniunea Europeană. (Mesagerul de Vâlcea )