Dan Mazilu Blog

Deputatul UNPR, Constantin Mazilu, este printre puţinii aleşi care nu abuzează de funcţia sa şi care refuză să facă găuri în bugetul statului. Economia din bani publici pe care o face parlamentarul colegiului Bălceşti poate servi drept model oricăror altor colegi de-ai săi din Camera Deputaţilor sau din Senat.  Nu o spunem noi, ci o statistică a cheltuielilor realizată chiar de Parlament.

În timp ce zece parlamentari au cheltuit fiecare peste 7.000 de euro, doar în luna martie, Constantin Mazilu şi-a ridicat doar indemnizaţia de parlamentar şi diurna de deplasare în Bucureşti. Deputatul de la UNPR a refuzat diurna oferită pentru deplasarea în colegiul său, cazarea de 8.333 de lei pe lună în Bucureşti, dar şi pe cea aferentă teritoriului. De asemenea, ca  să facă economii la bugetul statului în această perioadă de criză, parlamentarul a renunţat la orice deplasare oficială în străinătate. Astfel, Parlamentul a plătit pentru Constantin Mazilu un sfert din suma pe care le-a alocat-o altor colegi ai acestuia. În afară de ponderarea cheltuielilor personale garantate din bani publici de Parlament, deputatul colegiului Bălceşti s-a remarcat şi la capitolul activitate parlamentară. Mazilu nu doar că participă la toate şedinţele Camerei Deputaţilor, dar este foarte activ şi în plan legislativ. Acesta a iniţiat încă trei proiecte de lege, dar a lansat şi o serie de noi întrebări miniştrilor cabinetului Emil Boc.

UNPR a salvat de la reducere pensia minimă
Constantin Mazilu şi colegii săi parlamentari de la UNPR au reuşit să scoată de sub pixul lui Emil Boc, cu care se fac reducerile pensiilor şi salariilor, pensia socială minimă. Parlamentarii UNPR au fost singurii aleşi care au reuşit să-l convingă pe preşedintele Traian Băsescu să se răzgândească în privinţa economiilor care se vor face începând cu 1 iunie. A doua zi după negocierile dintre UNPR şi Băsescu,   premierul Emil Boc a anunţat că pensia socială minimă nu va fi afectată de reducerile operate de Executiv, astfel că nici un pensionar nu va primi sub 350 RON. Potrivit premierului, pensiile speciale vor fi eliminate şi recalculate. De asemenea, se va trece şi la reevaluarea pensiilor de boală, după ce Executivul îşi va asuma răspunderea pe cele două legi ce conţin măsuri de echilibrare bugetară. Boc a evitat să precizeze că, în afară de pensia minimă, toate celelalte vor fi tăiate, însă a invocat necesitatea ”restrângerii cheltuielilor bugetare cu salariile şi pensiile”. Proiectul de lege privind reducerea cheltuielilor bugetare pentru care Guvernul îşi va asuma răspunderea va stabili în mod distinct că măsurile de austeritate sunt aplicate până la 31 decembrie 2010, în condiţiile în care din 2011 vor fi aplicate Legea pensiilor şi modificările la Legea salarizării. ”Am decis procedura prin care vom pune în aplicare măsurile anunţate care vor fi asumate. Guvernul îşi va asuma răspunderea pe două proiecte de lege, unul privind încadrarea în deficitul bugetar şi unul referitor la pensii”, susţine şeful Guvernului. Cele două proiecte vor intra în lectura Executivului, apoi vor ajunge în Parlament pentru dezbatere şi vot.
Partidul lui Sârbu joacă tare
Acuzaţiile nefondate că UNPR este căruţa PDL sau doar o masă de manevră a Guvernului nu-şi mai au deloc rostul. Toţi membrii UNPR au negociat la sânge în întâlnirea cu Traian Băsescu de la Parlament, de marţi. Aceştia i-au comunicat preşedintelui că formaţiunea lor ia în calcul şi susţinerea unei eventuale moţiuni de cenzură prin care să fie demis actualul Guvern în cazul în care obiectivul menţinerii pensiei minim garantate la valoarea de 350 lei nu este respectat de cabinetul Boc. Imediat, preşedintele a promis că se va găsi o soluţie. Şi s-a găsit. Aproape 600.000 de beneficiari ai acestei pensii pot răsufla liniştiţi pentru că le va intra, lunar, în buzunar, aceeaşi sumă. Efortul bugetar pentru păstrarea pensiei minime va fi de aproximativ 90 de milioane de euro, după primele calcule făcute de membrii UNPR şi înaintate lui Traian Băsescu. În afară de cifre, parlamentarii partidului condus de Marian Sârbu au găsit deja şi câteva soluţii pentru obţinerea acestor bani. Membrii UNPR nu au făcut publice încă aceste decizii pentru că există mai multe propuneri la nivelul partidului. O hotărâre finală se va lua în următoarea şedinţă a conducerii formaţiunii politice. (Mesagerul de Vâlcea )

Având dreptatea şi cinstea de partea sa, UNPR a crescut vertiginos în preferinţele electoratului în detrimentul tuturor partidelor, cu excepţia UDMR care şi-a conservat acelaşi electorat de etnie maghiară încă de la apariţie. Încă de dinainte de lansarea sa oficială de la 1 mai, UNPR era cotat cu 7 procente în preferinţele electoratului, conform estimărilor unor sondaje comandate de membri noii formaţiuni politice. Însă, după măsurile aspre anunţate de Guvern, partidul din care face parte şi deputatul de Bălceşti, Constantin Mazilu, creşte văzând cu ochii în sondaje. De asemenea, Uniunea Naţională este singurul partid în care se înscriu zilnic noi membri. Şi nu doar la centru, ci peste tot în ţară. (Mesagerul de Vâlcea )

UNPR, formaţiunea lansată de 1 mai şi condusă de foştii social-democraţi Gabriel Oprea, Cristian Diaconescu şi Marian Sârbu împreună cu deputatul de Bălceşti Constantin Mazilu, îşi propune, potrivit Statutului partidului, să readucă în România normalitatea pe toate planurile. Parlamentarii UNPR nu se ascund după vorbe după cum ne-au obişnuit majoritatea politicienilor, ci acţiunea este principala lor direcţie politică.
Conducerea UNPR propune un program politic pentru o “Românie progresistă”, “un pachet de soluţii moderne, inspirat din marile tendinţe globale de redefinire a filosofiei guvernării după criza economică”, printre măsuri regăsindu-se întoarcerea la votul pe liste sau impozitul progresiv. UNPR are cinci propuneri fundamentale pentru o Românie progresistă, acestea vizând o democraţie profundă şi coerentă, statul progresist în slujba cetăţeanului, dezvoltarea, valorificarea şi protejarea capitalului uman, oportunităţile economice şi energia verde. Printre măsurile de maximă urgenţă, UNPR propune pedepsirea penală fermă a oricărei încercări de intimidare şi influenţare ilegală a votului, verificarea strictă a surselor de finanţare ale partidelor politice, introducerea votului electronic, a buletinelor de vot inseriate, reintroducerea sistemului electoral proporţional, care evită pierderea voturilor minoritare, reducerea numărului de parlamentari concomitent cu clarificarea raporturilor de putere între Parlament, Excutiv şi Justiţie prin adoptarea unei noi Constituţii.

Ieşirea din criză se va face doar prin impozitul progresiv
Modelul de stat “progresist” pe care îl promovează UNPR nu vizează conceptul unui stat hiper-intervenţionist, dar nici nu poate accepta un stat “minimal, timid, corupt, controlat şi exploatat de grupuri de interese ilicite, care îşi pierde treptat pârghiile de garantare a dezvoltării armonioase a societăţii româneşti”. Noua formaţiune susţine însă modelul unui “stat social activ”, care protejează “ţintit” şi nu risipeste resurse prin “politici parazite, susţinute fraudulos de acte de corupţie”.
Politica fiscală a statului progresist include impozitul progresiv, UNPR considerând cota unica de impozitare o soluţie conjuncturală acceptabilă doar pentru o perioadă redusă de timp. “Tolerăm un principiu nedrept doar atâta timp cât garantează finanţarea mai bună a politicilor sociale care generează echitatea. Scăderea veniturilor bugetare atrase din cota unică de impozitare trebuie să ducă automat la adoptarea impozitării progresive”, se arată în programul UNPR. De asemenea, UNPR nu este adepta creşterii numărului de impozite, dar nici nu poate accepta dumpingul fiscal. “ Statul activ” în viziunea UNPR nu este duşmanul mediului privat, ci un partener care ajută prin debirocratizare, facilităţi pentru dezvoltare şi creare de locuri de muncă, prin servicii publice de calitate şi infrastructură modernă. Descentralizarea este şi ea o prioritate pentru UNPR, care consideră că statul activ trebuie să-şi păstreze pârghiile de control prin care să prevină o dezvoltare dezechilibrată a regiunilor ţării. În ce priveşte valorificarea capitalului uman, UNPR propune ca reforma pentru ciclul preuniversitar să pună accent mai mare pe ştiinţe, matematică, informatică, dar şi pe disciplinele umaniste. În plus, UNPR sprijină întărirea sindicatelor şi stimularea formelor de organizare sindicală în mediul privat.
UNPR va intra în Internaţionala Socialistă
Toată conducerea UNPR acţionează pentru afilierea la Internaţionala Socialistă. Primul demers a fost iniţiat înainte de lansarea formaţiunii. În Statutul partidului se specifică faptul că, “ în vederea îndeplinirii obiectivelor politice, Uniunea Naţională pentru Progresul României acţionează pentru afilierea la Internaţionala Socialistă”. (Mesagerul de Vâlcea )

Iniţiat odată cu plecarea lui Gabriel Oprea din PSD, intrat pe făgaşurile politicii imediat dupa alegerile prezidenţiale din noiembrie, UNPR a fost recunoscut oficial de Tribunalul Bucureşti pe 20 aprilie. De Ziua Muncii formaţiunea din care face parte şi deputatul de Bălceşti, Constantin Mazilu, a fost lansată oficial. Uniunea Nationala pentru Progresul României vine să umple golul lăsat de stânga tradiţională, care nu s-a adaptat noilor realităţi ale României.
Noua formaţiune îşi propune să combată pesimismul generat de eşecul stângii româneşti, reclădind optimismul românilor într-un viitor mai bun. UNPR are ambiţia nu doar de a fi contracandidatul pe stânga eşicherului politic al PSD, ci vrea să ia cu totul locul social-democraţilor. Deja unii membri UNPR au început demersurile de afiliere pe plan internaţional. Senatorul Cristian Diaconescu a iniţiat primele contacte cu liderii socialiştilor europeni. În plus, pe lângă Marian Sârbu, UNPR intenţionează să îl înroleze şi pe Miron Mitrea, pentru a-şi maximiza legătura cu sindicatele, monopolizată mulţi ani de PSD.
De ce este nevoie de UNPR?
UNPR îşi justifică, în programul său politic, apariţia pe eşicherul politic prin faptul că, la Bucureşti politica rătăceşte ”bezmetic”, în timp ce peste ocean sau la Bruxelles, politica a încetat să fie ”terenul îmbâcsit al intrigilor personale”. ” Politicile de stânga moderne nu sunt reprezentate în România de nicio formaţiune politică. În prezent, discursul şi practica politică de stânga, promovate de PSD, prelungesc sărăcia şi slăbesc statul, fiind nereformate şi tributare unei viziuni conservatoare”, se arată în programul politic al UNPR. ” Epoca partidelor mastodont, imobile, populiste, gata oricând să mintă electoratul a apus. UNPR promovează un discurs sincer şi o politică pragmatică, concretizate în propuneri de guvernare inovatoare, cinstite şi loiale interesului naţional”, dă asigurări deputatul Constantin Mazilu. De altfel, UNPR vine pe scena politică românească să promoveze patriotismul pozitiv al celor care cred în capacitatea de regenerare a României şi în nevoia unui stat activ, puternic, dar echilibrat, care dă un impuls iniţiativei personale de împlinire.
Cine conduce partidul?
Autodefinit ca partid de centru-stânga, UNPR înseamnă şi o reinventare politică pentru cel puţin patru lideri care au reprezentat, în ultimii opt-nouă ani, piese grele ale PSD, nemaipunându-i la socoteală pe ceilalţi numeroşi parlamentari ai noii formaţuni politice. Marian Sârbu- preşedintele noii formaţiuni, Cristi Diaconescu- preşedintele de onoare al UNPR şi Gabriel Oprea, preşedintele executiv, au fost în mai multe rânduri miniştri PSD. Şi secretarul general al UNPR, Neculai Onţanu a fost unul dintre primarii social-democraţi cu scorurile electorale cele mai bune în Capitală.
Fost prefect al Capitalei şi apoi ministru al Administraţiei în Guvernul Năstase, Gabriel Oprea a mai încercat, în formula PDL-PSD, doar pentru două săptămâni, fotoliul de la Interne. Mazilit de partid pentru că era suspectat de susţinere faţă de Traian Băsescu, Oprea a iniţiat procedurile de construire a unei formaţiuni, atrăgând alături de el nemulţumiţii atât de la PSD, cât şi de la PNL.
Marian Sârbu este principalul autor al programului politic al UNPR. De asemenea, acesta va avea rolul principal în a prelua de la PSD tradiţionalele relaţii cu sindicatele. Fost sindicalist, Sârbu a condus Ministerul Muncii atât în Guvernul PSD Adrian Năstase, cât şi în Guvernul PDL-PSD Emil Boc.
Al treilea preşedinte al UNPR, cel de onoare, este Cristian Diaconescu, ministru al Justiţiei în timpul guvernării Năstase şi ministru al Externelor în primul cabinet Boc.
Al patrulea om din ierarhia UNPR este Neculai Onţanu, general ca şi Oprea. Primarul de la sectorul 2 a mai avut, între martie 2006 şi 2007, o perioadă în care a activat ca independent, el demisionând din PSD.
Ei sunt colegii lui Constantin Mazilu
Deşi este cel mai tânăr partid, UNPR are mai mulţi parlamentari decât UDMR , concurându-i chiar şi pe liberali în cele două camere ale Parlamentului. Barna Maria Eugenia este deputat de Timiş, Bordeianu Dan de Vaslui, Bostan Emil de  Neamţ, Cherecheş Cătălin de Maramureş, Ciuhodaru Tudor de Iaşi, Iordache Luminiţa tot de Iaşi, Mocanu Adrian de Buzău. Munteanu Ioan reprezintă judeţul Neamţ în Parlament, Nicolicea Eugen- Mehedinţiul, Gabriel Oprea- Ilfovul, Marian Sârbu- Vasluiul, Vasile Soporan-Clujul, Valeriu Steriu-Oltul, Ion Tabugan-Caraş-Severinul, Culiţă Tărâţă-Neamţul şi Răzvan Ţurea-Prahova. Şi la Senat, UNPR este foarte bine reprezentat. Liviu Câmpanu este senator de Botoşani, Sorin Serioja de Prahova, Cezar Măgureanu de Giurgiu, Ovidius Mărcuţianu de Neamţ, Laurenţiu Chirvăsuţă de Galaţi, Cristian Diaconescu de Bucureşti, Corneliu Grosu de Mureş, Anghel Iordănescu de Ilfov, Nedelcu Vasile de Călăraşi şi Şerban Mihăilescu de Teleorman.
(Mesagerul de Vâlcea )